De la proclamarea independenţei, în 1991, până în prezent, bradul de Crăciun era instalat în centrul Chişinăului înainte de 25 decembrie şi rămânea acolo până după 14 ianuarie.

Astfel municipalitatea îi putea împăca şi pe cei care serbează sărbătorile de iarnă pe stil nou, şi pe cei care le ţin pe stil vechi.

Şeful Direcţiei Cultură a municipiului Chişinău, Leonid Gorceac, a spus că a avut o întrevedere cu ministrul Culturii, Artur Cozma.

Domnul Cozma l-a anunţat că, în acest an, de organizarea sărbătorilor de iarnă se va ocupa Ministerul pe care-l conduce, şi nu municipalitatea.

Potrivit lui Leonid Gorceac “Ministerul Culturii se va ocupa de programul cultural şi instalarea şi împodobirea pomului din Piaţa Marii Adunări Naţionale, pom viu, şi va fi instalat către 29 decembrie.”

Domnul Gorceac a mai relatat că ministrul Culturii i-a confirmat direct această decizie şi a precizat că „inaugurarea sărbătorilor de iarnă va fi pe 30 şi se vor sărbători până pe 14 ianuarie”.

Ministerul Culturii a evitat să comenteze această informaţie

“Din câte am văzut eu, doar pe Ştefan cel Mare poliţia mai încearcă cumva să soluţioneze problema, interzicând şoferilor să parcheze în stradă. În rest, nu prea am văzut ceva schimbări. Nu ştiu care ar fi soluţia, pentru că spaţii pentru parcare nu prea sunt în oraş. Sunt prea multe maşini şi nu este spaţiu unde să parcăm” spune o femeie.

Reporter: Seara, când veniţi acasă, unde parcaţi maşina – lângă bloc sau în parcare?

“Lângă bloc.”

Studiul pe problema parcărilor pune în discuţie criza acută a locurilor de parcare în Chişinău.

Unul dintre autorii studiului, Veaceslav Ioniţă, afirmă că problema parcărilor în capitală se datorează şi felului în care este planificat Chişinăul.

“Pe timpurile sovietice, la o mie de locuitori reveneau 40 de maşini. Era o cifră acceptabilă. Şi în acest fel era planificat şi oraşul.”

“În prezent, Chişinăul se apropie de 200 de maşini la o mie de locutori. Cifra a crescut de cinci ori şi va continua să crească vertiginos. În fiecare an creşterea este de circa 30 maşini la o mie de locuitori, iar în ultimii ani numărul de maşini a crescut cu circa 40 la sută”.

Veaceslav Ioniţă adaugă:

“În loc să dezvoltăm oraşul, parazităm pe infrastructura existentă. Altfel spus, în centrul oraşului, unde erau locuri de parcări, care şi aşa erau puţine, noi construim blocuri locative.

Pe lângă construirea parcărilor subterane, experţii propun şi alte soluţii.

“Soluţii ar fi instituirea unor parcări rezidenţiale şi perceperea taxelor pentru maşinile care vin în centrul oraşului”, mai spune Veaceslav Ioniţă.
În prezent, parcările autorizate din Chişinău aplică o taxă lunară care variază între 180 si 340 de lei.

sursa:bbc.md

“În următoarele zile, le voi trimite un mesaj şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană în care voi explica situaţia dintre un stat membru UE şi un vecin al Uniunii”, a declarat Voronin în cursul unei conferinţe de presă organizate la Bruxelles.

“Speram că problemele vor dispărea odată cu aderarea României la Uniunea Europeană”, a spus liderul de la Chişinău. “Dar observăm că am făcut o mare greşeală – dimpotrivă, simţim o agresiune permanentă din partea României”, a adăugat el, dezvăluind că oficialii UE cu care a discutat situaţia la Bruxelles şi-au exprimat preocuparea.

Liderii UE se vor reuni la 14 decembrie pentru summitul de la Bruxelles.

Voronin a făcut referire şi la declaraţiile de săptămâna trecută ale ambasadorului român la Chişinău, Filip Teodorescu, privind revizuirea Tratatului de Pace între Puterile Aliate şi Asociate cu România, semnat la Paris la 10 februarie 1947. Preşedintele moldovean susţine că Teodorescu a explicat între timp că declaraţiile sale au fost făcute “nu în calitatea de ambasador, ci de istoric”.

“Am tratat această problemă cu mult calm şi cred că trebuie abordată de Uniunea Europeană”, a spus Voronin.

În cursul vizitei la Bruxelles, Voronin s-a întâlnit cu oficiali UE şi NATO , inclusiv cu comisarul pentru Extindere, Benita Ferrero-Waldner. Purtătorul de cuvânt al comisarului a confirmat că Voronin a discutat problema relaţiilor cu România, iar Ferrero-Waldner a luat notă de declaraţiile liderului moldovean.Preşedintele R.Moldova, Vladimir Voronin, a acuzat joi România de “agresiune permanentă” la adresa ţării sale, precizând că le va prezenta liderilor UE o listă cu toate nemulţumirile sale, în scopul depăşirii disputelor dintre cele două ţări.

Vladimir Voronin a declarat că Bucureştiul nu a recunoscut corespunzător statalitatea Republicii Moldova şi încearcă să o submineze prin atragerea studenţilor, preoţilor şi prin acordarea de paşapoarte româneşti cetăţenilor moldoveni.

“În următoarele zile, le voi trimite un mesaj şefilor de stat şi de guvern din Uniunea Europeană în care voi explica situaţia dintre un stat membru UE şi un vecin al Uniunii”, a declarat Voronin în cursul unei conferinţe de presă organizate la Bruxelles.

“Speram că problemele vor dispărea odată cu aderarea României la Uniunea Europeană”, a spus liderul de la Chişinău. “Dar observăm că am făcut o mare greşeală – dimpotrivă, simţim o agresiune permanentă din partea României”, a adăugat el, dezvăluind că oficialii UE cu care a discutat situaţia la Bruxelles şi-au exprimat preocuparea.

Liderii UE se vor reuni la 14 decembrie pentru summitul de la Bruxelles.

Voronin a făcut referire şi la declaraţiile de săptămâna trecută ale ambasadorului român la Chişinău, Filip Teodorescu, privind revizuirea Tratatului de Pace între Puterile Aliate şi Asociate cu România, semnat la Paris la 10 februarie 1947. Preşedintele moldovean susţine că Teodorescu a explicat între timp că declaraţiile sale au fost făcute “nu în calitatea de ambasador, ci de istoric”.

“Am tratat această problemă cu mult calm şi cred că trebuie abordată de Uniunea Europeană”, a spus Voronin.

În cursul vizitei la Bruxelles, Voronin s-a întâlnit cu oficiali UE şi NATO , inclusiv cu comisarul pentru Extindere, Benita Ferrero-Waldner. Purtătorul de cuvânt al comisarului a confirmat că Voronin a discutat problema relaţiilor cu România, iar Ferrero-Waldner a luat notă de declaraţiile liderului moldovean.

mediafax

Marea majoritate a basarabenilor a fost privată, sâmbătă, 1 decembrie, de Ziua Naţională a României, să vadă în direct parada militară de la Bucureşti dedicată acestei sărbători. La acest eveniment participa toată conducerea României. Postul de televiziune de la Chişinău – „2Plus”, care a preluat reţeaua nr. II de stat pe care era retransmis anterior postul public din România TVR1 şi s-a obligat să retransmită „Antena Internaţional”, a găsit de cuviinţă să pună pe post în acel moment filmul „Troia” după ce l-a mai difuzat şi vineri seara. Parada a putut fi urmărită doar la TVR Internaţional, retransmis de „Eu TV”, post care are o acoperire nesemnificativă pe teritoriul R. Moldova.

Sâmbătă, 1 decembrie. Ziua Naţională a României. Dis-de-dimineaţă, posturile TV de la Bucureşti au început să comenteze evenimentul şi să dea legătura în direct în Piaţa în care se făceau ultimele pregătiri pentru parada militară. Postul „2Plus” care a preluat reţeaua de stat nr. II cu acoperire naţională şi căruia i s-a permis să retransmită „Antena Internaţional” de la Bucureşti, a pus pe post un film rusesc cu subtitrare în limba română. Ulterior, când tocmai câteva posturi de televiziune de la Bucureşti, printre care TVR1, Antena1, Realitatea ş.a., încep retransmiterea în direct a paradei militare dedicate Zilei Naţionale a României, „2Plus” repetă filmul „Troia” pe care îl plasase şi în seara din ajun (!). De Ziua Federaţiei Ruse, cei care retransmit „ORT”-ul rusesc în R. Moldova nu au procedat la fel cu parada militară de la Moscova.

Cei care doresc să participe la această competiţie trebuie să depună la sediul Companiei TRM piesele în format audio CD. Potrivit regulamentului, piesele nu pot depăşi trei minute şi nu trebuie să fi fost difuzate pe niciun canal de radio sau televiziune înainte de 1 octombrie 2007. Iar durata maximă a fiecărei piese nu trebuie să fie mai mare de 3 minute.

Melodiile care vor participa la finală vor fi alese cu ajutorul unui juriu de specialitate. Cei care pretind să participe la acest concurs trebuie să deţină cetăţenia Reublicii Moldova, iar piesele lor să nu aibă un conţinut „politic sau comercial”. De asemenea, cântăreţii nu trebuie să iasă în scenă cu animale vii. De menţionat că mai mulţi interpreţi şi-au anunţat intenţia de a participa în acest an la preselecţiile pentru acest concurs. Din păcate, printre aceştia nu se află niciun nume sonor.